Postări
De ani buni ascult cu mare placere Directia 5, considerand-o mereu una din cele mai bune formatii de la noi...Spuneam, de curand, ca, din pacate, nu am mai auzit o piesa noua a lor...Chiar crezusem ca s-au despartit...Seria concertelor din Silver Church Club a fost o prima veste buna cu promovarea noului album "Best of"...Atent mediatizat acest eveniment, sunt convinsa ca s-a dorit a fi si o revenire in inimile fanilor lor...In fiecare inceput de week-end, vinerea, de la ora 22.00, cei 4 urcau pe scena din Siver Church si incantau auditorul....Asa am crezut si asa mi se spusese, ce-i drept, de cei care asistasera la primele lor concerte...Desi mi-am dorit, nu am reusit sa ajung sa-i ascult pana ieri, cand se anuntase mare concert mare, la sfarsitul stagiunii primavara-vara...acestia urmand sa-si reia concertele in club incepand cu 25 septembrie...
Zis si facut, impreuna cu prietenii ne-am instalat in club, dupa ce cu grija ne ocupasem de rezervare din timp...S-a facut ora 11.30 si show-ul ar fi trebuit sa inceapa...Uitasem sa va spun, ca la sosirea mea, toata echipa tehnica impreuna cu trupa erau tintuiti in fata clubului, cu chipuri plictisite, nedand impresia ca va urma un show de zile mari....Daca asta a fost doar o impresie, ceea ce a urmat a confirmat-o...
Asadar in jurul orelor 12 noaptea, cei 4 reusesc sa urce pe scena...si incep sa sune primele acorduri...O melodie, doua....am crezut ca era vorba de incalzirea vocii, de acomodarea cu instrumentele, de ....Nu radeti, ca asta am sperat....Dupa primele 5 melodii, deja plictiseala si somnul isi pusese stapanire pe noi...Replica unei prietene, revoltata, de altfel ,de ceea ce vede, ne-a adus pe buze tuturor un zambet ...."N-ati adus si voi niste carti, sa fi jucat un rent, ceva, ca mai am un pic si adorm"! Nu era exagerare....Ceea ce se intampla pe scena era insa si mai stupefiant...baietii din trupa ieseau unul cate unul, ba sa bea apa, ba sa se mai destinda, parand ca asistam la niste repetitii ratate...Singurii care pastrau aparenta unui concert erau Cristi Enache si Nicu Damalan...restul ...no comment! Noroc cu o petrecere a burlacitelor care au mai animat atmosfera, parca dezmortindu-i si pe ei un pic....Asta cred ca i-a si inspirat si au reusit sa cante o piesa binisor..."Esti ingerul meu"
Si-au luat la revedere foarte repede, dupa maxim 9 piese, si, fara sa fiu rea, pot spune ca tuturor ne-a parut bine...Aveam nevoie de ritm, voie buna, de o seara de vineri vesela, nu cu "mos ene pe la gene" si cu gustul amar lasat de o trupa care se situa, cel putin candva, in elita muzicii romanesti...
Daca era vorba doar de o impresie singulara, as fi zis ca sunt eu prea pretentioasa, insa am fost vreo 10, toti dandu-ne coate, tolaniti pe o canapea confortabila, ce nu o paraseam decat daca eram in pericol de a adormi...Dezamagitor!
Sper ca reluarea concertelor in septembrie sa le aduca si entuziasmul de a canta si nevoia de a-si mentine standardele, pentru a-si pastra fanii; pentru ca despre fani noi nu se poate discuta... cel putin, NUin seara de 10 iulie 2009 !
Pana atunci, piesele care i-au consacrat se pot asculta pe Youtube, pastrand vie imaginea unei trupe, care ieri stralucea, iar, azi, pare sa apuna... Trist, dar omenesc...
Zis si facut, impreuna cu prietenii ne-am instalat in club, dupa ce cu grija ne ocupasem de rezervare din timp...S-a facut ora 11.30 si show-ul ar fi trebuit sa inceapa...Uitasem sa va spun, ca la sosirea mea, toata echipa tehnica impreuna cu trupa erau tintuiti in fata clubului, cu chipuri plictisite, nedand impresia ca va urma un show de zile mari....Daca asta a fost doar o impresie, ceea ce a urmat a confirmat-o...
Asadar in jurul orelor 12 noaptea, cei 4 reusesc sa urce pe scena...si incep sa sune primele acorduri...O melodie, doua....am crezut ca era vorba de incalzirea vocii, de acomodarea cu instrumentele, de ....Nu radeti, ca asta am sperat....Dupa primele 5 melodii, deja plictiseala si somnul isi pusese stapanire pe noi...Replica unei prietene, revoltata, de altfel ,de ceea ce vede, ne-a adus pe buze tuturor un zambet ...."N-ati adus si voi niste carti, sa fi jucat un rent, ceva, ca mai am un pic si adorm"! Nu era exagerare....Ceea ce se intampla pe scena era insa si mai stupefiant...baietii din trupa ieseau unul cate unul, ba sa bea apa, ba sa se mai destinda, parand ca asistam la niste repetitii ratate...Singurii care pastrau aparenta unui concert erau Cristi Enache si Nicu Damalan...restul ...no comment! Noroc cu o petrecere a burlacitelor care au mai animat atmosfera, parca dezmortindu-i si pe ei un pic....Asta cred ca i-a si inspirat si au reusit sa cante o piesa binisor..."Esti ingerul meu"
Si-au luat la revedere foarte repede, dupa maxim 9 piese, si, fara sa fiu rea, pot spune ca tuturor ne-a parut bine...Aveam nevoie de ritm, voie buna, de o seara de vineri vesela, nu cu "mos ene pe la gene" si cu gustul amar lasat de o trupa care se situa, cel putin candva, in elita muzicii romanesti...
Daca era vorba doar de o impresie singulara, as fi zis ca sunt eu prea pretentioasa, insa am fost vreo 10, toti dandu-ne coate, tolaniti pe o canapea confortabila, ce nu o paraseam decat daca eram in pericol de a adormi...Dezamagitor!
Sper ca reluarea concertelor in septembrie sa le aduca si entuziasmul de a canta si nevoia de a-si mentine standardele, pentru a-si pastra fanii; pentru ca despre fani noi nu se poate discuta... cel putin, NUin seara de 10 iulie 2009 !
Pana atunci, piesele care i-au consacrat se pot asculta pe Youtube, pastrand vie imaginea unei trupe, care ieri stralucea, iar, azi, pare sa apuna... Trist, dar omenesc...
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu