Altruismul - fateta subliminala a egoismului?

Citeam de curand o teorie interesanta despre "egoism, egotism" si o paralela firava intre egoism si altruism, ce tindea sa le explice relativ similar...A fost ca o sclipire a unor ganduri ce mi-au mai trecut fugitiv prin minte...
Distinctia dintre cele doua concepte : altruism si egoism, din punct de vedere ideologic o stim cu totii; antonimice, antagonice, se incadreaza in sabloanele "binelui" si "raului"... Si daca din nevoia de a simplifica, explica si sabloniza, s-au gasit definitii a doua concepte, care, in realitate, in sfera trairilor umane, nu cunosc bariere atat de clare, uneori suprapunerea lor putand fi totala...?
Nu cumva daruim, din nevoia de a (ne) demonstra ca suntem (mai) buni sau din nevoia de a crede ca si noua ne vor darui altii in situatii similare?
Nu cumva nu judecam, din nevoia de a nu trece prin procesul judecatii altora ?
Nu cumva intelegem nevoile si trecem peste defectele altora, pentru ca vrem ca la randul nostru sa fim intelesi?
S-ar putea spune ca si aici altruismul, se delimiteaza de egoism, prin izvorul acestor sentimente.Oare? Nu cumva altruismul este o forma mascata a propriului nostru egoism: nevoia noastra! Da, nevoia poate avea un fundament pozitiv, dar exhiba din noi in afara....nu neaparat pentru ceilalti, ci mai mult pentru noi!
Poate parea ca e o abordare perversa a naturii umane, dar cred ca ne-am intalnit cel putin odata in viata cu intrebarea:
Nu cumva iubesc din nevoia de a iubi ? Suna egoist nu-i asa?...Suna oare mai rau sau mai bine decat : Nu cumva iubesc din nevoia de a fi iubit?
Tind sa cred ca uneori; nu generalizez, nu stigmatizez sufletele inocente, dar procentual acestea din urma sunt 1% din masa sufletelor; suntem altruisti pentru ca avem o astfel de nevoie puternica in noi si pentru noi, si mai putin pentru ceilalti....
Replica dintr-un film vazut recent poate fi un exemplu edificator:
"Aveam un unchi care la fiecare reuniune de familie aducea un tort. Toti eram incantati de gestul lui si-l consideram un om generos. El, insa, mi-a recunoscut, la un moment dat, ca nu era deloc generos, ci ii placeau dulciurile; iar logica gestului lui fusese mereu aceeasi: Daca aduci un tort, sigur ai dreptul la o felie."
Asadar altruismul poate masca, se poate suprapune total egoismului, lasand distinctia sa se faca doar sub aspectul perceptiei celorlati fata de gestul fiecaruia si mai putin asupra realei intentii ce a stat la baza gestului. Aparentele, sabloanele si definitiile ne scapa printre degete adevaratele sentimente, trairi si perceptii...irosindu-ne uneori timpul si cel mai grav...viata....

  • Digg
  • Del.icio.us
  • StumbleUpon
  • Reddit
  • RSS

2 comentarii:

dmd spunea...

Foarte buna si interesanta postare.Imi place modul de a dezbraca subiectul si de al interoga.Felicitari si mai ai 24 de ore ca sa-ti fie chiar bine.Te pup cu drag.

DMC spunea...

Ma bucur ca ti-a placut:)...Da, mai e putin si incepe vacantaaaaaaa....Te pup si eu.