Prietenie... in afaceri?

Auzim cu regularitate si experimentam de-a lungul timpului situatii precum "reala prietenie e mai presus de interese de orice fel " si opusul : "frate, frate, dar branza e pe bani"...Selectam sa aplicam unul sau altul din aceste principii, in functie de cum il apreciem pe celalalt ca pare a fi . Evident ca uneori ne inselam in aprecieri, si ne intrebam unde si cum trebuie sa ne protejam de pierderea unor foloase cuvenite si legitime, dar cel mai important de a ne proteja de pierderea unor prieteni. Nimeni nu e atotstiutor si nu cred ca ne dorim asta, insa pentru o non necesara selectie artificiala a celor care ne sunt sau nu prieteni, cred ca delimitarea clara si categorica incipienta intre prietenie si afaceri, ne scuteste de pierderi, si ne simplifica alegerile.
Concluzia mea, dupa o serie de experiente este ca : afaceriile pot lega prietenii reale, pe cand prieteniile se pot deteriora si apoi stinge datorita afaceriilor...De ce? Poate pentru ca odata stabilita limita mercantila, interesul protejat si comportamentul pragmatic dezvaluit, cunoasterea celuilalt este mai usor detectabila...si asta si pentru ca "pentru a cunoaste cu adevarat o persoana trebuie sa o poti observa in situatii critice".
Datorita afacerii, am castigat una din cele mai frumoase si trainice prietenii, dar am si pierdut multi prieteni, dupa ce afacerile au intervenit intre noi...M-am intrebat multa vreme, unde si daca gresesc...si raspunsul a venit implacabil: Da, gresesti! Niciodata nu-ti tratezi partenerul de afaceri ca pe un prieten: una-i una, alta-i alta! Mi-am invatat lectia asta acum mult timp, chiar daca ramasitele unei prietenii de mult apuse...s-au risipit de curand, cu dezgustul unei final stiut: pentru multi nu exista prietenii, ci doar interese, si cel care ii considera o clipa prieteni, pierd dublu!
Vrei, nu vrei, iti place, nu-ti place: ai obligatia de a stabili limite intre prietenie si afacere sau sa le excluzi, pentru a te proteja!

  • Digg
  • Del.icio.us
  • StumbleUpon
  • Reddit
  • RSS